De la poneiul roz, la sculpturi de Brâncuşi

008 a fost un an zbuciumat pentru arta românească. Multe evenimente notabile, spaţii expoziţionale noi, dar şi scandaluri fără noimă

Arta contemporan~ românească a ajuns în ultimul an nu de puţine ori în centrul atenţiei publice din pricina scandalurilor legate de obiecte artistice mai mult sau mai puţin greşit interpretate, adesea în absenţa competenţei în domeniu. Expoziţia „Freedom For Lazy People“, organizată de Institutul Cultural Român (ICR) New York, se numără printre cele mai dezbătute în presă. Nuclear Fairy, IRLO şi Omar sunt cei trei street artişti care s-au confruntat cu indignarea jurnaliştilor, bloggerilor şi a oamenilor publici pentru celebrul ponei roz cu svastica pe crupă, dar au câştigat, tocmai în urma acestui scandal, un capital de imagine deloc neglijabil.

Astfel, probabil şi datorită acestei popularităţi, cei trei au semnat, la scurt timp după scandalul respectiv, scenografia unui spectacol montat pe Broadway.

Tot ICR New York a finanţat un alt proiect intens criticat în mass-media româneşti: expoziţia „Omagiul lui Iuda şi Cruciaţii“ de la Bochum, de Alexandru Rădvan şi Sorin Tara, eveniment care oferă o perspectivă mai puţin canonică asupra anumitor scene biblice, dar şi asupra ideii de crucificare. Ciclul de picturi şi stickere „Euromaniac“, marca Benedek Levente, de la Atelier 35, înfăţişează un sex de femeie plasat pe harta României. Galeria a fost vandalizată de câţiva naţionalişti care s-au simţit lezaţi de expoziţie, mai ales în contextul în care pictorul este de origine maghiară. Acesta se confruntă în prezent cu un proces penal.

Publicul român a putut vizita la Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC), printre altele, retrospectiva „Peinture sans fin“, cu lucrări semnate de artistul conceptual Andrei Cădere, mai cunoscut în străinătate decât în România. Tot la MNAC a fost vernisată, la sfârşitul anului, „Pădurea de sculpturi“, o expoziţie de 40 de lucrări de artă, în valoare de milioane sau chiar zeci de milioane fiecare. Printre acestea se număra o serigrafie de Andy Warhol, „Pasărea în spaţiu“ a lui Brâncuşi sau „Mic bust al lui Diego pe o coloană“, realizat de Alberto Giacometti.

O altă retrospectivă importantă a anului 2008 este cea de la Galeria Posibilă: „Chestii tipărite“, o colecţie de caiete cu schiţe publicate, cataloage, broşuri şi reviste ilustrate de artistul Dan Perjovschi. Artistul a fost angajat în 2008 de Muzeul de Artă Modernă (MoMA) de la New York, una dintre cele mai reputate instituţii de artă din lume, pentru a crea o pagină de promovare a muzeului în cotidianul „The New York Times“. Perjovschi a desenat câteva zile pe unul dintre pereţii instituţiei, făcând comentarii grafice legate de contextul social şi politic actual în relaţie cu arta.

Probabil că unul dintre cele mai populare şi mai atipice evenimente artistice ale anului a fost „RealPolitik“, o expoziţie de colaje pop art realizate de-a lungul a 30 de ani de Ion Bîrlădeanu. Artistul autodidact a fost „descoperit“ de proprietarul
H’art Gallery, Dan Popescu, la 60 de ani, vârstă la care artistul trece în CV slujbe precum cele de hamal, gunoier şi gropar.

În 2008 au fost în România trei bienale de artă contemporană, cea cu vizibilitatea internaţională cea mai mare fiind deja consacrata „Periferic“ de la Iaşi, ajunsă la a opta ediţie. La Bienală au putut fi văzute lucrările a peste 30 de artişti şi intervenţii publice în relaţie cu contextul postindustrial est-european al oraşului Iaşi. La Bienala Internaţională de Artă Contemporană Bucureşti au participat peste 40 de artişti, iar la Bienala Tinerilor Artişti, ceva mai slab organizată, au putut fi văzute lucrările a aproximativ 30 de artişti.